joi, 26 ianuarie 2012

Povestea unui mexican în Bucureşti sau cum am "prins" fîntînile arteziene din Unirii


Şi acum imi aduc aminte ... vara anului 2007, cînd am plecat la Bucureşti pentru Bestfest, în principal pentru Marilyn Manson şi Alice Cooper  :)
Am mers cu autobusul o noapte, iar dimineaţa devreme deja ne plimbam prin Herestrău :)
Tot plimbîndu-ne aşa prin Bucureşti undeva prin centrul vechi l-am întîlnit pe Alejandro, un turist mexican care călătorea prin Europa de Est. 


Părea un pic dezorientat cu o hartă mică printată.. căutînd hostelul la care s-a cazat. Şi norocul lui că am fost şi noi prin preajmă.. :) aşa am hotărît sa-i dăm o mînă de ajutor. Şi cum nici noi nu eram de prin zonă.. a durat ceva timp pîna am găsit hostelul, dar bine,  nu ne-am plictisit deloc. Alejandro ne-a povestit cum a ajuns în Bucureşti, ce a vizitat şi ce mai urma să viziteze în România. O istorie mai puţin plăcută i s-a întîmplat,  fiind jefuit de un taximetrist chiar din prima zi în Bucureşti.. săracul de el.. dar se pare că pentru cineva care face scufundări cu rechinii această întîmplare este o nimica toată şi în final toate bune şi frumoase. Timpul trecuse foarte repede în stil mexicano-moldovenesc într-un limbaj englezo-spaniol şi în ritm de Cancion del Mariachi...
"Soy un hombre muy honrado, que me gusta lo mejor, las mujeres no me faltan ni el dinero ni el amor...  ay ay ay ay, ay mi amor, ay mi morena de mi corazon..."
prea repede cît să ne dăm seama că făcusem un tur destul de lung.. pe la Palatul Cotroceni apoi Casa Poporului, pînă am dat de fîntînile arteziene din Unirii.
Şi aici minune..  în perioada aia aveau apa colorată, ca mai tîrziu să aflăm că fîntînile arteziene au fost colorate de artistul Daniel Gontz.







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...